Tipar ie tradițională: croiul pe pătrate, calculat după măsurile tale

Un tipar de ie tradițională nu are curbe: ia se croiește „pe pătrate”, din dreptunghiuri de pânză. Ai nevoie de patru piese mari (stanul din față, stanul din spate și două mâneci), două pave pătrate puse sub braț și o bentiță la gât, pe care se încrețesc toate. Pentru un bust de 92 cm, piesele finite au 50 × 62 cm (stanurile) și 44 × 70 cm (mânecile), iar totul încape în circa 1,4 m de pânză lată de 150 cm.

Ce este ia și de ce tiparul ei e diferit?

Etnografii numesc ie cămașa femeiască încrețită la gât, cu mâneca împărțită în trei registre. Diferența față de o bluză obișnuită e în croi: la ie, mânecile pornesc de la gât, nu de la umăr. Nu există răscroială curbă și nici cap de mânecă. Piesele sunt dreptunghiuri cusute între ele, iar marginea lor de sus se strânge la gât pe o bentiță sau pe un șnur.

Croiul acesta folosește pânza aproape fără resturi. Fișa de patrimoniu a cămășii cu altiță din Republica Moldova descrie cum piesele erau potrivite exact pe lățimea pânzei țesute în casă, cu lați întregi pentru piept, spate și mâneci. Același principiu îl aplicăm și noi mai jos, doar că pornim de la măsurile tale și de la o pânză cumpărată.

Din ce piese se croiește o ie tradițională?

• Stanul – corpul cămășii, adică pieptul și spatele. La ia cu încreț la gât, fața și spatele sunt două dreptunghiuri separate.
• Mânecile – câte un dreptunghi pentru fiecare braț. În cele mai vechi exemplare, altița era o bucată separată, cusută în capul mânecii; mai târziu, mâneca s-a croit dintr-o singură bucată.
• Pavele – două pătrate mici puse sub braț, la întâlnirea mânecii cu stanul. Dicționarele o definesc ca pe un petic pătrat sau rombic pus ca să lărgească mâneca. Fără pavă, cusătura de sub braț trage și se rupe.
• Bentița de la gât – o fâșie îngustă pe care se strâng piesele. În unele zone, în locul ei se folosea un șnur cu ciucuri trecut prin marginea festonată a gurii cămășii.
• Clinii – fâșii triunghiulare sau trapezoidale, adăugate la subsuoară sau pe lateral când era nevoie de mai multă lărgime. Nu sunt obligatorii.

Pe față, gura cămășii are o tăietură scurtă pe mijloc, ca să treacă capul. Ia veche avea și poale prinse de stan. Ia purtată azi, scurtă până pe șold, a apărut mai târziu, odată cu pânza de bumbac mai subțire.

Ce măsuri îți trebuie pentru tiparul de ie?

Șapte măsuri, luate pe o bluză subțire. Dacă nu ești sigură cum se iau, vezi cum îți iei corect măsurile.

Tipar ie: cum calculezi dreptunghiurile, pas cu pas

Nu există o formulă unică publicată pentru ia croită pe măsuri: meșterițele lucrau după lățimea pânzei și după ochi. Metoda de mai jos este cea pe care o folosim în atelier ca să adaptăm croiul tradițional la măsuri. Adaosurile de lărgime sunt alegerea noastră; le poți schimba după cât de largă vrei ia.

1. Lățimea stanului = (bust + 8 cm) : 2 = (92 + 8) : 2 = 50 cm. Fața și spatele au aceeași lățime, deci circumferința la bust este 100 cm, cu 8 cm lărgime.
2. Lungimea stanului = lungimea iei = 62 cm.
3. Lățimea mânecii = braț + 14 cm = 30 + 14 = 44 cm. Mâneca de ie e largă; dacă o vrei mai strânsă, coboară până la braț + 8 cm.
4. Lungimea mânecii = lungimea de la gât = 70 cm.
5. Cusătura mânecă–stan = adâncimea subrațului + 3 cm = 20 + 3 = 23 cm, măsurați de sus în jos pe marginea stanului și pe ambele margini lungi ale mânecii.
6. Pava: un pătrat de 10 × 10 cm finit.
7. Bentița de la gât = decolteul = 50 cm lungime și 2 cm lățime finită.
8. Tăietura gurii cămășii: 10 cm pe mijlocul feței. Verifică: bentița plus de două ori tăietura, 50 + 2 × 10 = 70 cm, trebuie să fie mai mult decât circumferința capului tău; măsoar-o înainte.
9. Adaugă rezervele de cusătură: 1 cm pe margini și 2 cm la tiv. Piesele croite devin: stan 52 × 65 cm, mânecă 46 × 73 cm, pavă 12 × 12 cm, bentiță 52 × 6 cm (se îndoaie în două).

Cum se coase ia, în ordine

1. Fă broderia sau cusătura decorativă înainte de asamblare, pe piesele plate. Așa lucrau și meșterițele, iar pe o piesă plată e mult mai ușor să păstrezi rândurile drepte.
2. Coase fiecare mânecă de stanul din față și de cel din spate, pe primii 23 cm de sus în jos.
3. Prinde pava în colțul rămas sub braț: două laturi pe mânecă, două pe stan.
4. Închide cusătura de sub braț (sub pavă, până la încheietură) și cusătura laterală a stanului (sub pavă, până la tiv).
5. Taie gura cămășii pe mijlocul feței și finisează marginile tăieturii.
6. Încrețește marginea de sus pe două rânduri de împunsături lungi, repartizează încrețul egal și prinde-l în bentiță.
7. Tivește jos și la mâneci. Mâneca poate rămâne largă sau se strânge la încheietură pe o bentiță îngustă ori pe un șnur.

Pentru cusăturile de asamblare, la ia lucrată de mână se folosesc cusături decorative de îmbinare (cheițe), care unesc piesele și le și împodobesc. La mașină, o cusătură franțuzească ascunde marginile și ține bine la spălat.

Tiparul de ie cu altiță: unde se pun altița, încrețul și râurile?

Ia cu altiță are mâneca împărțită în trei registre ornamentale, de sus în jos: altița la umăr, încrețul imediat sub ea și râurile pe restul mânecii. Pe piept și pe spate, râurile coboară vertical, perpendicular pe bentița de la gât.

Fișa de patrimoniu din Republica Moldova dă și o proporție: altița e de trei ori mai înaltă decât încrețul, iar împreună ocupă o treime din lungimea mânecii. Pentru mâneca noastră de 70 cm:

• altiță + încreț = 70 : 3 = 23,3 cm;
• altița = 3/4 din 23,3 = 17,5 cm;
• încrețul = 1/4 din 23,3 = 5,8 cm;
• râurile ocupă restul, până la tiv.

Altița începe de la vârful umărului, deci la 12 cm sub marginea încrețită, în exemplul nostru. Râurile de pe mânecă sunt oblice sau perpendiculare pe ea; fișa citată notează că râurile oblice erau preferate de fete și femei tinere. Proporția e un reper pentru ia de tip moldovenesc; în alte zone, registrele au alte înălțimi. Motivele în sine țin de zona și de familia din care vine ia, așa că nu le desenăm aici. Alege-le dintr-o colecție muzeală sau de la cineva din zona ta.

Ce material folosești pentru o ie românească?

• Pânză de bumbac – cea mai la îndemână azi; se încrețește ușor și se brodează bine. Fișa de patrimoniu citată notează că pânza de bumbac s-a folosit tot mai des de la sfârșitul secolului al XIX-lea.
• In – mai ferm și mai răcoros; încrețul iese mai voluminos, deci ține cont de raportul de 3,8 de mai sus.
• Cânepă – materialul cel mai vechi, alături de in, țesut în casă.
• Borangic – firul de mătase naturală depănat de pe gogoșile viermilor de mătase și țesătura făcută din el. Este fin, greu de găsit și greu de lucrat; nu e materialul potrivit pentru prima ie.

Spală și calcă pânza înainte de croit: bumbacul și inul intră la prima spălare. De aceea, la cei 138 cm din diagramă, cumpără 1,5 m.

Tipar bluză tip ie: când nu croiești pe pătrate

O bluză „tip ie” din comerț e adesea croită pe tiparul de bază al bluzei, cu mânecă raglan sau cu mânecă montată, iar broderia se pune doar pe mânecă și pe piept. Așa ai o bluză mai cambrată, cu mai puțin material la gât. Pașii sunt în ghidul despre tiparul de bluză și variantele de mânecă. Croiul pe pătrate de mai sus rămâne însă cel al iei tradiționale.

Există tipar de cămașă populară bărbătească?

Da, dar cămașa bărbătească nu este o ie: etnologii folosesc termenul „ie” numai pentru cămașa femeiască. Cea mai veche formă bărbătească, cămașa dreaptă, are fața și spatele dintr-o singură bucată de pânză îndoită pe umăr, cu o gaură pentru cap și o tăietură pe piept. Mânecile drepte se prind la umăr, cu pavă sub braț, iar clinii laterali dau lărgime la poale. Pentru un bust de 100 cm, cu 12 cm lărgime și o lungime de 75 cm, bucata stanului are 58 × 154 cm cu rezerve. Pentru cămașa bărbătească modernă, cu guler și platcă, vezi tiparul de cămașă.

Greșeli frecvente la tiparul de ie

• Mâneci prea late pentru o pânză groasă: încrețul de la gât nu mai încape pe bentiță.
• Fără pavă: cusătura de sub braț trage și se rupe după câteva purtări.
• Broderia făcută după asamblare, cu rânduri care nu se mai potrivesc la cusături.
• Gura cămășii prea mică: capul nu trece. Verifică bentița plus de două ori tăietura față de circumferința capului.
• Pânza nespălată înainte: după prima spălare, ia se scurtează.

Când se sărbătorește ia?

Pe 24 iunie, de Sânziene, este Ziua Universală a Iei. Ziua a fost propusă de comunitatea online La Blouse Roumaine, a avut prima ediție în 2013, iar în România Legea nr. 184/2022 a instituit oficial ziua de 24 iunie ca „Ziua Iei”. La 1 decembrie 2022, UNESCO a înscris „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității.

Vrei ia pe măsura ta, dar fără calcule? Facem tiparul la comandă, după măsurile tale sau după fotografia unei ii pe care o ai deja.

Surse și lecturi

• Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial, fișa „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în Republica Moldova” (patrimoniuimaterial.md).
• UNESCO, „The art of the traditional blouse with embroidery on the shoulder (altiță) – an element of cultural identity in Romania and the Republic of Moldova”, Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial, 2022 (ich.unesco.org).
• Varvara Buzilă, Retorică vestimentară: cămașa cu altiță, Editura Lexon-Prim, Chișinău, 2022.
• Elena Secoșan, Paul Petrescu, Portul popular de sărbătoare din România, Editura Meridiane, București, 1984.
• AGERPRES, „Ziua Iei. Etnolog: Nu orice cămașă tradițională este ie”, interviu cu Sebastian Paic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, 25 iunie 2025.