Tipar bluză simplă și variante de mânecă: raglan, căzută, fluture, clopot, lalea

Un tipar de bluză simplă pornește de la tiparul de bază al corsajului (față și spate), la care adaugi lărgime (orientativ 5–14 cm la bust, după croială), cobori răscroiala cu 1–2 cm și rezolvi pensele. Mâneca de bază se desenează apoi pe răscroiala bluzei: înălțimea capului este aproximativ o treime din lungimea răscroielii (14,3 cm pentru o răscroială de 43 cm), iar curba capului iese cu circa 3 cm mai lungă decât răscroiala. Din această mânecă obții toate variantele: raglan, căzută, fluture, clopot și lalea.

Ce îți trebuie pentru un tipar de bluză simplă?

• Tiparul de bază al corsajului (față și spate), construit pe măsurile tale. Dacă nu știi încă ce este, citește întâi ce este un tipar de croitorie.
• Trei măsuri ale brațului: lungimea mânecii (de la vârful umărului la încheietură, cu brațul ușor îndoit), lungimea până la cot și circumferința brațului în partea de sus (bicepsul). Vezi cum îți iei corect măsurile.
• Hârtie de tipar, riglă, echer, un centimetru flexibil pentru măsurat curbe și un creion moale.

Cum transformi corsajul de bază în tipar de bază pentru bluză?

Corsajul de bază este strâns pe corp, cu foarte puțină lărgime. O bluză are nevoie de mai mult loc, iar răscroiala trebuie să lase brațul să se miște. Pașii sunt aceiași pentru față și pentru spate.

1. Alege lărgimea totală la bust. Orientativ: 5–8 cm pentru o bluză cambrată, 10–14 cm pentru una dreaptă, lejeră. Tiparul reprezintă un sfert din corp, deci împarți la 4: pentru 8 cm, adaugi 2 cm la cusătura laterală, pe față și pe spate.
2. Coboară răscroiala cu 1–2 cm la subraț și redesenează curba, fără colțuri.
3. Rezolvă pensa de bust. La o bluză din țesătură o muți în cusătura laterală (pensă laterală). La o bluză foarte lejeră poți muta o parte din ea spre tiv, unde devine lărgime.
4. Rezolvă pensa de talie. O păstrezi la bluza cambrată; la bluza dreaptă renunți la ea, iar lărgimea rămâne în tipar.
5. Stabilește lungimea și forma tivului (drept sau ușor rotunjit pe lateral).
6. Măsoară răscroiala nou obținută, separat pe spate și pe față, cu centimetrul pus pe muchie. Aceste două cifre sunt punctul de plecare pentru mânecă.

Tiparul de bază al mânecii: cum se calculează înălțimea capului?

Urmăm principiul blocului de mânecă dintr-o bucată al lui Winifred Aldrich (Metric Pattern Cutting for Women's Wear): înălțimea capului se ia ca o treime din lungimea totală a răscroielii, iar lățimea mânecii rezultă din două diagonale trase din vârful capului, egale cu răscroiala de spate și cu cea de față. Aldrich aplică mici corecții acestor valori, care diferă între ediții și între tipurile de bloc; noi adăugăm 0,5 cm la fiecare diagonală și verificăm la final, prin măsurare, surplusul de lungime al capului.

Exemplul nostru: răscroiala bluzei măsoară 22 cm la spate și 21 cm la față, adică 43 cm în total. Lungimea mânecii este 58 cm, lungimea până la cot 34 cm.

1. Trage o linie verticală. Sus marchează punctul 0 (vârful capului mânecii). Linia este și firul drept al materialului.
2. 0–1 = răscroiala : 3 = 43 : 3 = 14,3 cm. Prin punctul 1 trage o orizontală: linia bicepsului.
3. Din 0, trage diagonala de spate până pe linia bicepsului: 0–2 = 22 + 0,5 = 22,5 cm. Punctul 2 cade la 17,3 cm de linia de mijloc, pentru că √(22,5² − 14,3²) = 17,3.
4. La fel pe față: 0–3 = 21 + 0,5 = 21,5 cm. Punctul 3 cade la 16,0 cm de linia de mijloc. Lățimea mânecii, 2–3, este 33,4 cm.
5. Verifică lățimea: trebuie să fie cel puțin circumferința bicepsului plus 4–5 cm. Pentru un biceps de 28 cm, 33,4 cm este suficient.
6. 0–5 = 34 cm: linia cotului. 0–4 = 58 cm: linia tivului.
7. Pe linia tivului marchează 12 cm de o parte și de alta a punctului 4 (punctele 6 și 7), pentru un tiv de 24 cm. Fără fentă, tivul trebuie să treacă peste palmă: măsoară palma strânsă și adaugă 2–3 cm.
8. Unește 2 cu 6 și 3 cu 7: acestea sunt cusăturile de sub braț.
9. Desenează curba capului. Pe spate, curba iese cu circa 1,8 cm deasupra diagonalei în partea de sus și intră cu circa 0,6 cm sub ea în partea de jos. Pe față curba este mai adâncă: iese cu 2 cm și intră cu 1,2 cm. Curba trece orizontal prin punctul 0.
10. Măsoară curba pe muchie. În exemplul nostru are 45,9 cm, adică 2,9 cm mai mult decât răscroiala. Acest surplus se strânge la cusut și dă capului forma rotundă.

Cât surplus trebuie să aibă capul mânecii?

Depinde de înălțimea capului. Broșura Sleeve Savvy a Universității din Kentucky dă, măsurat între repere: 4–5 cm (1½–2 țoli) pentru mâneca clasică, cu cap înalt; 2–2,5 cm pentru capul mai scurt, la umăr ușor coborât; 1,3–2 cm pentru mâneca de cămașă. Tiparele pentru tricot au mai puțin. Cei 2,9 cm din exemplul nostru sunt măsurați pe toată curba, nu doar între repere, și dau un surplus moderat, potrivit pentru o bluză obișnuită din țesătură; confirmă-l pe machetă.

Dacă surplusul iese prea mare pentru materialul tău, scazi din diagonale sau aplatizezi puțin curba; dacă iese prea mic, faci invers. Un cap mai înalt dă o mânecă mai îngustă și mai elegantă, dar ridici brațul mai greu; un cap mai jos dă o mânecă mai largă și mai comodă.

Înainte de croit, marchează reperele: un reper pe față, două pe spate (ca să nu le încurci la cusut) și punctul de umăr, în dreptul punctului 0.

Variantele de mânecă pornind de la tiparul de bază

Cum faci tiparul de bluză cu mânecă raglan?

La raglan, cusătura pleacă din decolteu și coboară oblic spre subraț, iar umărul devine parte din mânecă.

1. Pe decolteul feței marchează R1, la circa 3 cm de punctul de gât. Pe spate, procedezi la fel.
2. Pe răscroială marchează R2, în dreptul reperului.
3. Unește R1 cu R2 printr-o linie ușor curbată. Este linia raglanului.
4. Taie bucata de umăr dintre linia raglanului și răscroială.
5. Așază bucata pe capul mânecii, cu punctul de umăr în dreptul punctului 0 și cu R2 pe reperul mânecii. Repetă cu bucata de spate.
6. Ce rămâne deschis între cele două bucăți, deasupra punctului 0, devine o pensă de umăr pe mânecă sau o cusătură pe mijlocul ei.

Cum se face tiparul pentru mâneca căzută?

Mâneca căzută are cusătura coborâtă pe braț. Se lucrează mai ales la bluzele largi.

1. Prelungește linia umărului dincolo de punctul de umăr U cu 4–8 cm (în schemă, U–U1 = 6 cm).
2. Coboară subrațul de la A la A1 cu 2–4 cm (în schemă, 3 cm) și lărgește puțin pe lateral.
3. Desenează noua răscroială de la U1 la A1, mult mai dreaptă decât cea inițială.
4. Construiește mâneca pe noua răscroială. Capul este mult mai jos decât la mâneca de bază, iar curba lui trebuie să fie aproape cât răscroiala, cu mai puțin surplus decât la o mânecă de cămașă. Altfel apar încrețituri pe umăr.

Tiparul pentru mâneca fluture: tăiere și deschidere

1. Pornește de la o mânecă scurtă: capul mânecii de bază și 8 cm sub linia bicepsului, cu cusăturile de sub braț coborâte vertical din 2 și 3, ca tivul să rămână de 33,4 cm.
2. Trage 5 linii verticale de la tiv până la curba capului.
3. Taie pe linii de la tiv până aproape de curbă, lăsând câțiva milimetri neprinși, ca o balama.
4. Deschide tăieturile la tiv. În exemplul nostru: 2, 4, 5, 4 și 2 cm, mai mult pe mijloc și mai puțin spre subraț. Tivul crește de la 33,4 la 33,4 + 17 = 50,4 cm, iar curba capului rămâne aceeași.
5. Redesenează tivul printr-o curbă continuă. Pentru un fluture cu mai mult volum, deschide mai mult, dar păstrează curba capului neschimbată.

Cum se face mâneca clopot?

Mâneca clopot este strânsă sus și largă la tiv. Se face la fel ca fluturele, dar pe mâneca lungă: tai 3 linii de la tiv până la capul mânecii și le deschizi la tiv, apoi mai adaugi lărgime pe cusăturile de sub braț, de la cot în jos. Exemplu: tivul de 24 cm, cu 4 cm pe fiecare cusătură și 4 cm la fiecare dintre cele 3 tăieturi, ajunge la 24 + 8 + 12 = 44 cm. Dacă vrei clopotul doar de la cot în jos, tai linia cotului și deschizi numai partea de jos.

Tiparul pentru mâneca lalea

1. Pornește de la o mânecă scurtă (capul de bază și 8 cm sub linia bicepsului).
2. Pe curba capului marchează câte un punct la 4 cm de o parte și de alta a punctului 0.
3. Din punctul de pe spate trage o curbă care coboară spre tivul feței; din punctul de pe față, una care coboară spre tivul spatelui. Curbele se încrucișează pe mijlocul mânecii.
4. Copiază separat cele două petale: petala din față (de la subrațul feței până la curba ei) și petala din spate.
5. La cusut, petalele se suprapun pe capul mânecii și se prind împreună în răscroială; jos rămân deschise.

Bluza tip ie: de ce nu folosește tiparul de bază?

Ia tradițională nu se construiește pe corsajul de bază. Se croiește „pe pătrate": fața, spatele și mânecile sunt dreptunghiuri, sub braț se pune un pătrat mic (pava) pentru mișcare, iar decolteul se încrețește. Nu are răscroială curbă și nici cap de mânecă, așa că regulile de mai sus nu se aplică. O bluză „tip ie" modernă poate fi însă croită și pe tiparul de bază cu mânecă raglan, cu broderia așezată pe mânecă.

Greșeli frecvente la tiparul de bluză

• Mâneca desenată pe răscroiala corsajului de bază, nu pe cea coborâtă a bluzei.
• Răscroiala măsurată cu rigla în linie dreaptă, nu cu centimetrul pe curbă.
• Prea mult surplus la cap pentru un material ferm: mâneca nu se mai poate monta fără pliuri.
• La fluture și clopot, curba capului modificată în timpul deschiderii. Ea trebuie să rămână cât răscroiala plus surplusul.

Testează tiparul pe o machetă din pânză ieftină înainte de materialul final. Același drum, de la corsajul de bază la model, îl găsești și în ghidul pentru tiparul de rochie simplă.

Nu ai timp sau răbdare pentru calcule? Îți facem tiparul de bluză la comandă, pe măsurile tale sau după o fotografie a modelului.

Surse și lecturi

• Winifred Aldrich, Metric Pattern Cutting for Women's Wear, ediția a 6-a, Wiley-Blackwell, 2015.
• Helen Joseph-Armstrong, Patternmaking for Fashion Design, ediția a 5-a, Pearson Prentice Hall, 2010.
• Marjorie M. Baker, Sleeve Savvy (FCS2-807), University of Kentucky Cooperative Extension Service, 2007.